Teritoriul comunei Boldesti-Gradistea este situat in partea de sud-est a judetului Prahova la o distanta de 48 km de municipiul Ploiesti si la 18 Km de orasul Mizil. Comuna se desfasoara de-a lungul drumului judetean DJ 102 D. Teritoriul administrative in suprafata de 3.939 ha se invecineaza:
la nord-vest: comuna Fulga
la est comuna: Amaru, judetul Buzau
la sud, sud-vest: comunele Salciile si Jilavele
la sud-vest: comuna Ciorani
Sate componente: 2
satul Boldesti – sat resedinta de comuna
satul Gradistea
Teritoriu cuprins in intravilan este de 247,50 ha, repartizat astfel:
Zona centrala
Zona de locuinta
Zona unitatilor economici
Zona de spatii verzi, sport
Zona de gospodarire comunala
Zona cailor de comunicatii
Alte zone
Clima
Comuna Boldesti-Gradistea se incadreaza intr-o zona cu clima continental de campie, cu usor character de clima de stepa. Vantul dominant: crivatul, vant foarte puternic, rece si uscat, caracteristic iernii, directia acestuia este de nord-est/sud-vest cu viteze foarte mari determinand geruri, polei, viscole, acumulari mari de zapada si inghet la sol.
Apa subterana si de suprafata
Subteranul comunei Boldesti-Gradistea este deficitar in surse de apa din cauza conditiilor geolitologice locale care nu permit acumulari inseminate de apa subterana.
Reteaua hidrograficaeste reprezentata de paraul Ghighiu care dreneaza apele ce cad pe suprafata terenului. Cursul apei este tipic apelor de campie cu putere mica de eroziune si transport. Debitul paraului este relative mic in lunile secetoase.
Relief
Comuna Boldesti-Gradistea este cuprinsa in partea nord-estica a marii unitati morfo-structurale a Campiei Romane, subunitate cunoscuta sub numele de Campia Ialomitei, divizata la randul ei in zona studiata, in Campia Saratii.
Microrelieful local se caracteriaza morphologic printr-o campie joasa cu aspect general plan, care se inclina usor de la NV spre SE cu altitudini cuprinse intre 65-75 m.
Aspectul monoton de campie este interupt uneori de usoare denivelari in care se acumuleaza temporar precipitatiile, dar mai ales, de cursul parauului Ghighiu care traverseaza pe directia NV-SE. Profilul transversal al vaii nu prezinta terase, legatura dintre albia minora si campie facandu-se printr-o lunca data de cateva sute de metri si situate mai jos cu cca de 10m fata de cota de campie.
In extremitatea estica a satului Boldesti exista o salba de lacuri artificiale piscicole amenajate probabil pe fundul unei vai parasite a paraului Ghighiu.
Rezistenta si stabilitatea terenului
Din studiile geotehnice existente effectuate pe suprafata comunei Boldesti-Gradistea, au rezultat urmatoarele:
suprafata terenului este relative orizontala si perfect stabile
stratificatia terenului de fundare este formata dintr-o alternanta de argile prafoase, prafuri argiloase nisipoase, nisipuri fine prafoase si argiloase cu caracteristici fizico-mecanice medii.
Structura geologica
Din punct de vedere geologic, subsolul campiei este format la partea superioara din depozite aluvio-proluviale cuaternare succedate in adancime din formatiuni Levantine care apar la zi in dealurile din partea de nord a campiei.
In subteranul zonei, nu sunt exploatate si nici puse in evidenta zacaminte de substante minerale utile.
Exista totusi sonde de extractie gaze in zona de NE a comunei.
In ceea ce priveste utilizarea teritoriului comunei pentru constructii s-au separate 2 categorii:
terenuri bune pentru construit care cuprinde toata suprafata construita a comunei morphologic, suprafetele incluse cu aspect plan, stabil,fara accidente de teren.
terenuri improprii pentru constructii care cuprinde lunca inundabila a paraului Ghighiu.
Masive de vegetatie
Comuna este complet lipsita de vegetatie compacta, zona fiind caracteristica pentru Campia Romana.
Cai de comunicatie
Principala cale rutiera care strabate comuna este drumul judetean DJ 102 D. Locuintele sunt amplasate in general de o parte si de alta a drumului judetean.
Retele tehnico-edilitare
Alimentare cu apa, energie electrica.
Sursa principala de alimentara cu apa pentru consumul populatiei o constituie fantanile. Exista 2 statii de epurare a apei potabile, lungimea retelei de distributie a apei potabile este de 14,5 Km.
Cele 2 sate componente sunt alimentate cu energie electrica din sistemul energetic national.
Incalzirea locuintelor si a dotarilor social-culturale se face cu combustibil solid.
Utilizarea terenurilor
Comuna are o functie economico-geografica un tip agricol cerealier. Principalele ocupatii ale locuitorilor sunt cresterea animalelor si agricultura.